Ce înseamnă, concret, o rețea pentru biodiversitate?
Protejarea biodiversității nu ține de o singură profesie, de un singur oraș sau de o singură organizație. Are nevoie de oameni care cunosc solul, de profesori care lucrează cu noile generații, de organizații care mobilizează comunități, de experți care înțeleg politicile de mediu și de practicieni care testează soluții direct în teren.
Această idee stă la baza Rețelei de colaborare și acțiune RO-MD, inițiativă dezvoltată în cadrul proiectului GARDEN pentru a conecta organizații, experți și practicieni din România și Republica Moldova care lucrează pentru protejarea naturii.
Rețeaua a început să se contureze în perioada 24–25 aprilie 2026, când 19 organizații ale societății civile, experți și persoane interesate din cele două țări s-au întâlnit la Eco Village, în satul Rîșcova, raionul Criuleni. De la bun început, obiectivul nu a fost crearea unei simple liste de contacte, ci a unui cadru în care experiențele locale să poată circula, iar oamenii să poată construi împreună inițiative, proiecte pilot și intervenții pentru comunitățile lor.
„Această întâlnire a arătat că organizațiile locale au experiență, energie și capacitatea de a construi soluții pentru mediu împreună. Rolul Rețelei de colaborare și acțiune este să transforme aceste resurse într-un cadru de lucru comun, care să sprijine colaborarea dintre organizațiile din România și Republica Moldova și să ducă la acțiuni concrete în comunități”, a declarat Angela Ciocîrlan, manager de proiect și președinta Asociației Business InnoHub.
Ce înseamnă, concret, o rețea pentru biodiversitate?
Rețeaua aduce împreună competențe care, de multe ori, funcționează separat.
Un expert în grădinărit regenerativ poate explica modul în care sănătatea solului influențează biodiversitatea. Un profesor poate transforma aceste informații într-o activitate practică pentru elevi. O organizație comunitară poate implica locuitorii într-o intervenție locală. Un specialist în sustenabilitate poate ajuta instituțiile sau companiile să integreze mai bine biodiversitatea în propriile decizii. Iar experiența acumulată într-un oraș poate inspira o soluție adaptată într-o altă comunitate.
Aceasta este logica rețelei: nu doar schimb de informații, ci conectarea resurselor, competențelor și experiențelor care pot genera acțiune.
Încă de la prima întâlnire de la Rîșcova, participanții au identificat direcții comune de lucru: educația pentru mediu, biodiversitatea locală, activarea ariilor naturale, implicarea tinerilor, dezvoltarea spațiilor comunitare verzi și schimbul de modele care pot fi adaptate în alte localități.
„Am descoperit organizații care lucrează pe teme apropiate de ale noastre și cu care putem construi proiecte comune. Întâlnirea ne-a ajutat să vedem mai clar unde putem colabora și cum putem lega inițiativele locale într-un efort mai mare”, a menționat Liliana Botnaru, cofondatoare EcoVillage Moldova.
O rețea construită din experiențe diferite
Diversitatea membrilor este una dintre principalele resurse ale rețelei.
Din România, Camelia Gui și Asociația Clujul Sustenabil aduc experiență în dezvoltare urbană sustenabilă, educație pentru sustenabilitate și procese participative. Organizația lucrează la intersecția dintre urbanism, comunitate, mediu și responsabilitate socială, iar în cadrul proiectului GARDEN a contribuit deja la cartografierea nevoilor locale de mediu.
Tot din România, Anastasia Staicu, prin Asociația SNK, Seneca Anticafe și Seneca EcoLogos, aduce perspectiva educației ecologice și a antreprenoriatului social. Activitatea sa transformă concepte precum economia circulară, biodiversitatea și consumul responsabil în experiențe concrete de învățare.
Natalia Ciobanu, expertă în sustenabilitate social-ecologică și ESG, completează această perspectivă prin experiență în strategii de mediu, schimbări climatice și integrarea sustenabilității în activitatea organizațiilor și companiilor.
La rândul său, Tudor Petruțiu, expert în grădinărit regenerativ și design de permacultură, aduce în rețea experiența directă a lucrului cu solul. La Blue Gardens Cluj, abordarea pornește de la o idee simplă, dar esențială: biodiversitatea nu poate fi susținută fără un sol sănătos și fără practici agricole care lucrează cu procesele naturale, nu împotriva lor.
Din Republica Moldova: comunități, agricultură și educație
Din Republica Moldova, Rodica Frecăuțanu și AO „Caroma Nord” contribuie cu experiență de peste două decenii în dezvoltare comunitară, educație civică, implicarea tinerilor și protecția mediului. Activitatea organizației arată că intervențiile pentru natură devin mai durabile atunci când comunitatea participă la ele și le înțelege rostul.
Anatolie Albin, reprezentant al AO „Comunități Active pentru Democrație Participativă” și AO „Grădina Moldovei”, aduce o perspectivă care leagă biodiversitatea de agroecologie, permacultură, dreptul la semințe și participarea comunităților la luarea deciziilor. Grădinile comunitare, pajiștile urbane, grădinile pluviale, pădurile compacte și agricultura urbană regenerativă sunt câteva dintre soluțiile pe care le promovează.
O componentă importantă a rețelei vine și din instituțiile de învățământ.
Valentina Todosciuc, profesoară la Colegiul Agroindustrial din Rîșcani, contribuie prin experiența educației agricole și a lucrului direct cu tinerii. Pregătirea noilor generații pentru domenii legate de agricultură și resurse naturale înseamnă și formarea unei relații mai responsabile cu mediul.
La Colegiul Agroindustrial din Ungheni, Irina Rujavnița conectează chimia, agronomia, inovația și protecția mediului. Elevii pe care îi coordonează sunt încurajați să testeze idei și să transforme cunoștințele științifice în soluții practice. Un astfel de exemplu este proiectul privind folia biodegradabilă realizată din pătrunjel, premiat la un concurs internațional pentru tineri cercetători.
De ce contează că acești oameni se cunosc?
Pentru că multe soluții există deja, dar sunt dispersate.
Un oraș poate avea nevoie de un model de grădină de ploaie, în timp ce o organizație din altă comunitate a testat deja o intervenție similară. Un profesor poate căuta o metodă practică de educație pentru biodiversitate, iar un alt membru al rețelei poate avea exact expertiza necesară. O organizație poate avea acces la o comunitate activă, dar să îi lipsească expertiza tehnică.
Rețeaua creează posibilitatea ca aceste resurse să se întâlnească.
„Pentru noi, a fost important că discuțiile nu au rămas la nivel de idei generale. Am lucrat concret, am identificat nevoile și pașii următori”, a subliniat Sergiu Elvys Sandu, președintele Asociației Mai Bine.
Această orientare spre acțiune rămâne una dintre caracteristicile centrale ale rețelei. Scopul nu este doar ca membrii să afle ce fac ceilalți, ci să identifice puncte reale de colaborare.
De la harta resurselor la proiecte comune
În prima etapă de lucru, participanții au cartografiat resurse, nevoi și idei. Următorul pas este transformarea acestora într-o hartă comună de acțiune.
Aceasta poate deschide drumul către inițiative pilot, schimburi de experiență, activități educaționale, intervenții pentru biodiversitate, colaborări între școli și organizații, proiecte comune și replicarea unor modele care și-au demonstrat utilitatea.
În practică, o astfel de colaborare poate însemna ca experiența din Cluj privind urbanismul participativ să inspire o comunitate din Republica Moldova; o metodă de agroecologie testată într-o localitate să fie preluată într-o alta; sau o activitate dezvoltată pentru elevi în Ungheni să devină resursă pentru profesori din România.
Valoarea rețelei nu stă, așadar, în numărul de membri, ci în numărul de conexiuni utile pe care aceștia reușesc să le transforme în acțiune.
De la o grădină urbană la un ecosistem de colaborare
Rețeaua este dezvoltată în cadrul proiectului GARDEN, iar Grădina Urbană Ungheni oferă unul dintre spațiile în care o parte dintre aceste idei pot deveni vizibile și testabile.
Aici, teme precum biodiversitatea urbană, sănătatea solului, plantele pentru polenizatori, educația ecologică și implicarea comunității pot fi transformate din concepte în experiențe practice.
În acest sens, proiectul nu construiește doar un spațiu verde. Construiește și un context în care organizațiile și experții pot învăța unii de la alții și pot vedea cum funcționează soluțiile în teren.
„Natura nu are frontiere”
Membrii rețelei vin din localități diferite, din domenii diferite și cu experiențe profesionale diferite. Îi unește însă o realitate comună: biodiversitatea nu se oprește la granițe, iar problemele de mediu nu pot fi rezolvate izolat.
De aici și mesajul care însoțește dezvoltarea rețelei: „Natura nu are frontiere – protejăm împreună biodiversitatea!”
Rețeaua de colaborare și acțiune RO-MD transformă acest mesaj într-un principiu de lucru.
Experiența circulă între comunități, soluțiile pot fi adaptate, iar organizațiile din România și Republica Moldova pot trece de la proiecte separate la inițiative construite împreună.
