În tot mai multe orașe din lume, terenurile abandonate, curțile nefolosite sau acoperișurile gri se transformă în grădini urbane unde oamenii se întâlnesc, lucrează împreună și redau sens unor zone uitate ale orașului. Grădinile urbane devin instrumente reale de implicare civică: locuitorii participă la amenajare, plantare și întreținere, învață despre mediu și contribuie direct la revitalizarea spațiilor vechi.
De la Madrid la Tampere și Genova, orașele redescoperă natura ca infrastructură esențială pentru viitor.
Cum funcționează aceste inițiative și ce impact pot avea? Explorăm câteva modele relevante de grădini urbane din lume.
Madrid: grădina urbană ca laborator civic viu
Unul dintre cele mai cunoscute exemple de urbanism participativ vine din Spania. Rețeaua Grădinilor Comunitare din Madrid (Rehdmad) reunește peste 75 de grădini urbane, apărute ca o mișcare cetățenească inițiată în 2011.
Astăzi grădinile urbane din Madrid nu sunt doar locuri de cultivare a legumelor sau florilor. Ele funcționează ca platforme de schimb de cunoștințe unde universitățile și cetățenii colaborează pentru a crește semințe locale și a măsura, în timp real, cum solul reduce amprenta de carbon a metropolei. Spațiile grădinii au devenit „săli de clasă în aer liber”, unde cetățenii învață despre alimentație responsabilă și mobilitate sustenabilă.
Totodată, grădinile urbane din Madrid au inspirat și nașterea unei inițiative culturale – HUMUS Film Festival – un festival internațional de scurtmetraje dedicat temelor de mediu, grădinăritului urban și relației dintre om, agricultură și oraș.
În timp, grădinile urbane din Madrid au devenit spații de educație, dialog și expresie creativă.
Sursa imagine: www.efua.eu
Tampere: soluții verzi construite de comunitate
În Finlanda, în cartierul Vuores din Tampere, două grădini comunitare au fost amenajate de locuitori, cu sprijin financiar din partea orașului.
Prima grădină include pomi fructiferi, arbuști de fructe de pădure, plante perene, flori de sezon, spații de compostare și sisteme de colectare a apei pluviale. A doua a fost organizată în jurul unor cutii de grădinărit urban și livezi comunitare.
Modelul a arătat orașului că soluțiile bazate pe natură pot fi implementate la scară mică, cu costuri reduse, dar cu efecte directe asupra coeziunii sociale și calității vieții.
Genova: infrastructură verde pentru orașe reziliente
În Italia, cartierul Lagaccio din Genova a trecut printr-o transformare majoră. Fosta zonă militară Gavoglio a fost convertită într-un parc urban de 10.000 m², realizat aproape integral prin soluții bazate pe natură.
Parcul include acum arbori, zone de relaxare, livezi urbane, toate conectate într-un coridor ecologic care reduce efectul de insulă de căldură și stimulează biodiversitatea.
Pe lângă componenta estetică, proiectul a integrat soluții tehnice pentru gestionarea apei: bazine de infiltrație și grădini pluviale concepute special pentru a gestiona și capta apa de ploaie și de a o lăsa să se infiltreze lent în pământ.
Prin exemplul său, Genova arată că regenerarea urbană poate combina infrastructura verde cu soluții inginerești pentru a crea spații publice sustenabile și reziliente.
Sursa imagine: https://unalab.eu/en/our-cities/city-genova
Ungheni va avea o grădină urbană pentru aer curat și comunități unite
În această rețea de bune practici europene se înscrie și orașul Ungheni, unde urmează să fie amenajată prima grădină urbană publică, în cadrul proiectului „Grădina Urbană – Cultivăm aer curat și comunități unite!”.
Grădina-pilot, de aproximativ 0,8 hectare, va fi creată pe un teren public în parteneriat cu Primăria Municipiului Ungheni și Asociația Mai Bine din Iași.
Modelul propus aliniază orașul la tendințele europene și include:
- integrarea elementelor de biodiversitate urbană;
- utilizarea senzorilor pentru monitorizarea calității aerului;
- iluminat solar și soluții eficiente energetic;
- practici sustenabile de grădinărit și compostare;
- ateliere educaționale și activități comunitare.
La fel ca în Madrid sau Tampere, locuitorii vor fi implicați direct în amenajare și întreținere. Grădina nu va fi doar un spațiu verde, ci un laborator urban și un punct de întâlnire pentru comunitate.
Experiența acumulată va fi documentată într-un kit de replicare, astfel încât modelul să poată fi adaptat și în alte orașe.
Grădinile urbane arată că orașele pot fi transformate nu doar prin investiții majore, ci prin implicare, cooperare și soluții inspirate din natură. Iar orașul Ungheni va face acum un pas concret în această direcție.Proiectul „Grădina Urbană – Cultivăm aer curat și comunități unite!” este implementat de Business InnoHub Ungheni, în parteneriat cu Asociația Mai Bine (Iași) și Primăria Municipiului Ungheni, fiind finanțat prin Programul Interreg NEXT România-Republica Moldova.
